Muntii Apuseni fac parte din Carpatii Occidentali si sunt localizati in Transilvania, inchizand la vest arcul Carpatilor. Reprezinta un complex muntos incadrat la est de Depresiunea Transilvaniei, la nord de raul Barcau, la sud de raul Mures si la vest de Dealurile si Campia de Vest.
Cel mai inalt varf este Curcubata Mare sau Varful Bihor si are 1849 metri
Muntii Apuseni s-au format prin incretire in orogeneza alpino-carpato-himalayana si sunt alcatuiti din roci predominant calcare, fapt care a dus la formarea unui mare numar de pesteri, circa 400.
Acesti munti se impart in Apusenii Sudici si Apusenii Nordici, acestia fiind separati de Valea Ariesului si Valea Crisului Alb.
In Muntii Apuseni vegetatie este etajata pe verticala, de la goluri alpine, la paduri de rasinoase si foioase care alterneaza cu fanete in care predomina gramineele.
In locurile pietroase por fi vazute tufe de ienupar, smardar, scorus, colilia, negara, paiusul, pelinita, afine si coacaze de munte, licheni roz, galbui-aurii sau albiciosi.
In padurile de rasinoase ale Muntilor Apuseni predomina molidul si pinul iar cea mai spectaculoasa deasa si batrana padure de molizi si pini se gaseste pe platorul carstic de la Sclavul Ples din Muntii Padurea Craiului.
In padurile de foioase ale Muntilor Apuseni se pot intalmi fagul, carpenul, frasinul, paltinul, artarul, sangerul, teiul, razlet gorunul, tisa si castanul salbatic.
Vegetatia ierboasa a Muntilor Apuseni este caracterizata de floarea pastilor, leurda, brebenei, vinarita, silnic, soparlita, macrisul iepurelui, lopateaua, margareta, sabiuta, bujorul salbatic, ochiul boului, piciorul cocosului, degetarul, fragul si ghimpele (Ruscus aculeatus)-specie ocrotita in zona Moneasa.
In poienile din zonele carstice se pot intalni palcuri de arbusti de alun, corn, porumbar cu ghimpi, zmeurisuri, mure, paducel si maces.
In zona izvoarelor, a vailor si locurile mlastinoase se intalnesc floarea de nu-ma-uita, broasca apei, bumbacarita, brustur si coada calului, salcia, rachita, arinul si plopul.
Ciupercile intalnite sunt: galbiori, urechiuse, manatarci, cineciori si ciuperci de balegar.
In Muntii Apuseni se intalnesc numeroase specii de animale salbatice: ursi, lupi, mistreti, rasi, vulpi, caprioare, cerb carpatin, veverite, bursuci, jderi, iepuri, cocosi de munte etc.
In ape abunda pastravii, mreana, cleanul, scobarul, si zglavoaca..
In paduri se pot intalni pasari ca: sitarul, mierla, ciocarlia de padure, cucul, fluturasul de stanca etc.
Exploatarea zacamintelor aurifere a fost practicata inca din timpul dacilor, Muntii Apuseni fiind bogati in zacaminte auro-argentifere (Baia de Aries, Bucium, Rosia Montana, Zlatna, Baita, Musariu, Criscior) dar si minereuri complexe (Baita, Sacaramb, Rosia Poieni), minereuri feroase (Baisoara, Capusus Mic) si neferoase, carbuni inferiori (carbune brun, lignit), bauxita (Varciog, Rosia, Dobresti, Zece Hotare), mercur (Izvorul Ampoiului), molibden (Bita de Nucet), roci de constructie: granit (Radna, Zam, Savarsin), marmura (Moneasa, Vascau), travertin (Banpotoc). Argila refractara (Alesd, Aghires), caolin (Aghires), diatomita (Minisu de Susu), gresie, calcare (Sandulesti, Alesd, Baita).
Resursele hidroenergetice sunt valorificate prin hidrocentralele de pe Somesul Mic: Tarnita, Mariselu, Gilau, de pe Iada si de pe Dragan.
Datorita suprafetelor mari cu pasuni, fanete si paduri din Muntii Apuseni, a fost favorizata dezvoltarea industriei de prelucrare a lemnului si de cresterea animalelor (bovine si ovine).